OXAN: Creşte presiunea globală pentru a reduce decalajul dintre remuneraţia femeilor şi cea a barbaţilor

Oxford Analytica | Internațional | 29 octombrie 2013, ora 15:50
decalaj femei barbati

Organizaţii precum OCDE şi Forumul Economic Mondial (FEM) s-au alăturat de curând numărului crescut de agenţii inter-guvernamentale, firme de consultanţă managerială şi grupuri de reflecţie care atrag atenţia asupra forţei de muncă reprezentată de femei ca prioritate globală, se arată într-o analiză Oxford Analytica. Datele comunicate şi aceste chemări la acţiune arată o disproporţie generalizată a remunerării şi promovării femeilor în sectorul privat în întreaga lume, lăsând loc chiar şi de factori explicativi precum industria, experienţa şi orele petrecute la locul de muncă.

Impact

  • Presiunea internaţională pentru reducerea inegalităţii de gen în forţa de muncă din sectorul privat va creşte.
  • Atenţia crescută faţă de înregistrarea inechităţii la locul de muncă va duce la revizuirea politicilor naţionale privind egalitatea.
  • Preocupările demografice vor crea presiune pentru a soluţiona deficitele de îngrijire a copiilor şi bătrânilor în aşa manieră încât să permită femeilor să muncească.
  • E posibil să existe cereri ale angajatorilor privaţi pentru sisteme de monitorizare, stabilirea obiectivelor şi monitorizarea plăţilor.
  • Semne repetate de inechitate vor duce probabil la cereri pentru divulgarea practicilor de angajare aplicate între genuri.

Ce urmează

Guvernele din ţările dezvoltate se vor alătura apelului, întrucât menţinerea femeilor în câmpul muncii este necesară pentru a nu modifica ratele de participare la forţa de muncă, în contextul îmbătrânirii populaţiilor. Pe pieţele emergente, afirmarea inegalităţii de gen va fi asociată cu soluţii pentru multe probleme sociale şi economice, inclusiv controlul bolilor, dezvoltarea capitalului uman şi violenţa. Astfel, dezbaterea privind genul şi pieţele muncii va avea o serie de priorităţi globale drept argumente în favoarea egalităţii de gen şi a remuneraţiei, precum şi promovarea femeilor în forţa de muncă.

Analiză

Se ştie că date sigure privind decalajul dintre remuneraţia femeilor şi cea a bărbaţilor sunt greu de obţinut. Totuşi, trei determinări diferite provenind din două surse diferite – Forumul Economic Mondial şi OCDE – se întrepătrund pentru a indica inechitatea sistematică în întreaga lume, chiar şi în ţări unde discriminarea e ilegală.

Prin sondajul anual al FEM, managerii sunt rugaţi să estimeze decalajul dintre remuneraţia femeilor şi cea a bărbaţilor care au aceeaşi funcţie. E un decalaj destul de mare de aproximativ 35% în diverse ţări, indiferent de nivelul de dezvoltare sau de existenţa legislaţiei pentru egalitate:

Datele cantitative privind salariile, comunicate tot prin raportul anual al FEM privind Inegalitatea Globală de Gen, trebuie utilizate cu grijă, deoarece femeile ocupă multe funcţii în industrii prost plătite şi lucrează mai puţine ore.

Cu toate acestea, ambele determinări arată un decalaj al remuneraţiei.

Factorii care prevăd diferențele salariale pot explica o parte din decalaj, însă lasă loc unei diferențe salariale „inexplicabile” între genuri, atribuită de obicei discriminării. „Mărimea” acestei variații inexplicabile diferă în rândul multor economii. Dintre membrii OCDE, țările est-europene arată constant discrimnare fățișă, însă chiar și țările scandinave – care se află de altfel în topul egalității de gen – arată variații salariale inexplicabile considerabile.

Investiții irosite

În mai multe regiuni a apărut un tipar din care reiese că investiţiile naţionale consistente în educaţia femeilor la nivel superior sunt irosite, deoarece femeile nu sunt reprezentate în conducerea din sectorul public sau privat, în ciuda unei educaţii mai bune şi preluării locurilor de muncă în domenii tehnice şi de specialitate.

Investiţiile în femei cu calificări sunt pierdute, ele fiind descurajate să rămână în câmpul muncii.

Un alt tipar, adesea apărând concomitent cu invesţiile irosite în educaţie, arată o scădere bruscă a ratei fertilităţii, cea a participării la forţa de muncă rămânând şi ea mică:

În Europa de Est, asociat cu tipare de emigrare, acest fenomen reduce drastic forţa de muncă într-o epocă în care majoritatea populaţiei îmbătrâneşte.

OCDE preconizează un declin drastic în mărimea forţei de muncă în Polonia, Estonia, Ungaria, Republica Cehă, Rusia şi Slovenia, dacă inegalitatea de gen la participare nu este îndreptată.

Aceasta indică faptul că îmbunătăţirea participării femeilor la forţa de muncă – care ar necesita probabil un fel de politică pentru susţinerea muncii de îngrijire – ar influenţa direct dezvoltarea economică naţională.

„Conducta spartă”

Mai e un motiv de îngrijorare privind fenomenul „conducta spartă„, în care femeile renunţă la forţa de muncă sau rămân la locul de muncă în timp ce asociaţii lor urcă pe scara ierarhică. Guvernele naţionale şi regionale au interes în avansarea femeilor pe poziţii de conducere, deoarece multe studii arată că, dacă mai multe femei ocupă funcţii înalte într-o companie, acest lucru duce la o administrare mai bună, la transparenţă şi responsabilitate, precum şi la o performanţă îmbunătăţită a afacerii. E şi o presiune a publicului şi a presei de a spori diversitatea managerială după criza financiară, pe care mulţi o atribuie omogenităţii şi „gândirii de grup” din vârful conducerii.

Legislație

Legislaţia din anii 1970 privind egalitatea este acum reevaluată şi revizuită, mai cu seamă în Statele Unite, în Anglia şi în UE. Multe dintre clauzele incluse sunt văzute acum ca infezabile sau neproductive, cum ar fi limitele de timp ale depunerii sesizărilor, clauze de confidenţialitate a salariului sau clauze împotriva „discriminării pozitive„:

  • Multe clauze incluse în legislaţia din anii 1970 privind egalitatea sunt văzute acum neproductive
  • Astăzi, se admite că regulamentele împotriva discriminării de gen trebuie să fie aplicabile şi că informaţiile despre practicile interne de angajare trebuie să fie disponible, sigure şi standardizate. Astfel, e posibil să crească cerinţele de divulgare a practicilor de angajare, remuneraţie şi promovare după gen.
  • Un sondaj al angajatorilor din top 100 din 30 de ţări, realizat tot de Forumul Economic Mondial în 2010, a arătat că 72% nici măcar nu monitorizau plăţile în funcţie de gen. Managerii au insistat că nu era necesară monitorizarea dat fiind faptul că femeile erau remunerate în mod egal, însă noi studii arată că această percepţie e falsă. Mai mult, majoritatea companiilor nu a creat prea multe clauze pentru sprijinirea femeilor în responsabilităţile lor familiale, acest lucru fiind determinat în schimb fie prin concediu natal, concediu postnatal sau politici de muncă/viaţă. Important este că procentul femeilor care se întorc la locul de muncă, ocupând aceeaşi funcţie sau una mai înaltă după naştere, este extrem de scăzut în general.

Decalaj la vârf

Chiar și atunci când femeile rămân în forța de muncă și ating nivelurile cele mai mari de remunerație, decalajul remunerației femeilor comparativ cu al bărbaților rămâne. Într-adevăr, OCDE a descoperit că un astfel de decalaj crește între primii 10% din salariați. Astfel, întreruperile pentru purtarea sarcinii nu explică în întregime diferența de remunerație.

De vreme ce femeile cu copii adesea lucrează nai puține ore, mai puțini ani și deci sunt plătite mai prost, riscă mult mai mult să ajungă sărace la bătrânețe. Astfel de tendințe nu numai că reprezintă tragedia umană și stresul familial, dar fac presiuni disproporționate pe guverne și sisteme pentru a asigura traiul femeilor în vârstă care au fost eliminate din câmpul muncii în tinerețe.

Presiune în creștere

Micşorarea forţei de muncă în multe ţări, rata natalităţii în scădere, îngrijorarea privind diferenţa de calificări şi competitivitatea, precum şi riscul viitor de poveri sociale pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte înseamnă că presiunea asupra guvernelor creşte, acestea încercând să egalizeze remuneraţia şi promovările în cazul femeilor. Astfel, dezbaterea internaţională despre „reducerea inegalităţii de gen” va deveni şi mai intensă în următorii ani.

Comentarii

raspunsuri