Oxford Analytica despre tinerii Europei: se va ajunge la o ”generație blestemată”

Oxford Analytica | Social | 1 septembrie 2014, ora 10:50
tinerii-pe-piata-muncii

În prezent, o concepție general acceptată în Europa consideră că tinerii ce vor să intre pe piața muncii sunt principalele victime ale crizei economice actuale și că ei vor rămâne extrem de dezavantajați pe parcursul vieții lor, formând astfel așa numita „generație blestemată”, se afirmă într-un raport al Oxford Analytica. Cu toate acestea, tinerii de 20 și ceva de ani nu ar duce-o atât de rău în comparație cu generația de tineri europeni ai sfârșitului anilor 1970 și începutului anilor 1980, când probleme economice grave și restructurări în industrie au coincis cu o creștere bruscă a forței de muncă, accelerând alarmant rata șomajului până la dublare în multe economii avansate. Mai mult, este posibil ca această percepție care consideră generația actuală blestemată să pună accent prea mult pe condițiile și veniturile scăzute în actuala piață a muncii, și prea puțin pe tendințele viitoare favorabile locurilor de muncă.

Impact

  • Debutanții în piața muncii se confruntă cu cele mai ridicate rate de șomaj.
  • Tinerii între 20 și 30 de ani din Marea Britanie sunt puși în fața celei mai mari scăderi de venituri din 2008, în timp ce seniorii în vârstă de peste 65 de ani au câștigat de pe urma pensiilor afectate de inflație.
  • Întrucât creșterea economică în țările cele mai dezvoltate va rămâne limitată, tinerilor le va fi mai greu să recupereze veniturile pierdute în viitor.
  • În ciuda acestor condiții, ei au avantaje demografice și nu numai care îi vor sprijini în recuperarea terenului pierdut, în deceniul următor.

Ce urmează

Dacă se folosește o definiție mai largă a standardului vieții și nu ne limităm la cifre de venituri, este foarte probabil ca tinerii de 20 și ceva de ani să o ducă mult mai bine decât orice generație trecută sau mai în vârstă, chiar dacă creșterea economică și câștigurile din venituri rămân scăzute. Există indicatori ce prevăd creșterea standardului de viață, estimând o dezvoltare a descoperirilor științifice, inclusiv medicale, ce va îmbunătăți speranța de viață și calitatea vieții. De asemenea, tendințele consumatorilor în această categorie de vârstă indică o preferință crescută pentru activități de relaxare, turistice și călătorii, precum și pentru accesul larg la echipamente electronice și tehnologii comunicaționale.

Analiză

Publicarea unui raport detaliat al veniturilor pe categorii de vârstă în Marea Britanie a adus, anul trecut, noi dovezi în dezbaterea asupra identificării celor mai defavorizate grupe de vârstă de la debutul crizei economice în 2008-9. În mod special, a alimentat opinia publică conform căreia angajații tineri au de suferit comparativ nu numai cu cei mai în vârstă decât ei, mai siguri pe locul de muncă și mai bine plătiți, dar și cu pensionarii și cu generațiile trecute. Tinerii angajați sunt plătiți mai prost si mulți tineri apți de muncă sub vârsta de 30 de ani nu găsesc de lucru deloc:

  • Rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 23% pe teritoriul european, întrucâtva mai mică pentru țările EU-27, și 15,5% pe teritoriul Statelor Unite – cu totul aproape dublul ratelor la nivel național.
  • În Europa, categoria tinerilor însumează mai puțin de 10% din forța de muncă, dar ajunge la 20% din totalul șomerilor.
  • Cu toate acestea, problema specifică Europei este rata extrem de ridicată a șomajului în unele țări membre – aproape 54-56% (în ultimele luni), fiind în continuă creștere în Spania și Grecia, și aproape 35% în Irlanda, Italia și Portugalia.

 O rată crescută de participare pe piața muncii

Ratele crescute ale șomajului din prezent sunt proporționale cu cele întâlnite în repetate rânduri în perioadele foarte tulburi ale anilor 1980 și începutul lui 1990.

Statisticile actuale pot părea crunte, dar concluziile ce se trag sunt exagerat de pesimiste.

Cu siguranță că rata șomajului este ridicată. Totuși, nu este un fenomen excepțional, ci mai degrabă proporțional cu ratele văzute în perioada 1980-1990; până și rata șomajului în Spania de aproximativ 25% este comparabilă cu maxime întâlnite în trecut:

  • Creșterea însemnată a participării forței de muncă pe piața muncii în Spania – de la aprox. 60% în anii 1980 la mult peste 70% astăzi – indică existența unui procent mai mare al populației din rândul celor apți de muncă integrat pe piața muncii, la fiecare nivel al șomajului, astfel că mai mulți oameni sunt eligibili în acordarea șomajului în raport cu cifrele de acum un deceniu.
  • Drept urmare, o rată a șomajului de 20-25% nu este atât de rea precum era atunci, afectând mai puțin veniturile pe gospodării și standardul vieții.
  • Dacă forța de muncă în Spania era tot în jurul a 60% din populația aptă de muncă, șomajul în condițiile actuale este scăzut, cifra de 1 milion (sub 5% din forța de muncă redusă) fiind cu mult sub cea de aproape 6 milioane; acest fapt ar trebui să fie considerat un succes, nu un eșec.
  • Chiar dacă participarea s-ar fi stabilizat acum un deceniu la 64-65%, șomajul tot ar fi fost de peste 3,5 milioane astăzi (sub 18%); ar părea mai puțin devastator decât cifrele raportate astăzi și costurile șomajului la bugetul de stat ar fi fost reduse semnificativ.

Dividende demografice?

Pentru zona euro, tendințele demografice indică o posibilă scădere cu aproape o jumătate de milion pe an în rândul populației aptă de muncă; acest lucru ar putea să micșoreze cozile la un loc de muncă.

În mod ironic, a existat în trecut o teamă continuă de scădere a forței de muncă fiind luat în considerare declinul presupus al populației din câmpul muncii odată cu pensionarea generației „baby boom”. Acum putem observa acest fenomen:

  • Grupuri restrânse de tineri (în raport cu numărul mare de „baby boomers” care urmează să se pensioneze) creează orizontul potrivit absorbției șomerilor: deja se poate observa acest fenomen în Germania.
  • Pentru zona euro, direcțiile demografice arată o posibilă scădere a populației cu vârsta potrivită pieței de muncă cu aproape o jumătate de milion pe an; această cădere ar scădea concurența pe un loc de muncă.
  • În contrast cu cele de mai sus, numărul ridicat de tineri ce au intrat pe piața muncii în anii 1980 a dus la rate foarte mari ale șomajului, împiedicând generația dezavantajată să recupereze veniturile pierdute și perspectivele scăzute în carieră.

Declinul veniturilor reale

Informațiile cu privire la venituri indică perdanți și câștigători, însă se întrevăd posibile schimbări.

Din 2008, pierderi ale locurilor de muncă și salarii stagnate au coexistat cu creșteri de prețuri. Asta înseamnă că totalul veniturilor reale (ajustate de inflație) ale angajaților sub vârsta de 30 de ani a scăzut pe piață comparativ cu ratele de vârf atinse înainte de 2008, în anii cu o rată scăzută a șomajului și salarii competitive pentru tinerii în căutare de o slujbă. Într-adevăr, unii absolvenţi au beneficiat de o întâmpinare entuziastă în câmpul muncii în vremurile în care era nevoie de anumite competenţe, iar angajatorii erau interesaţi să atragă cele mai mari talente cu oferte de angajare de nerefuzat. Acele vremuri au trecut, iar această practică a devenit o raritate, drept urmare tinerilor de azi nu li se oferă şanse pe măsură – mai ales când statisticile indică venituri mai mari provenite din pensiile crescute prin inflaţie de partea bunicilor pensionari, depăşind media veniturilor obţinute de angajaţii tineri.

Pregătirile pentru viitor

În orice caz, se pune prea mult accent pe prezent şi prea puţin pe viitor. Mulţi din generaţia viitoare de pensionari vor avea venituri mult mai mici decât actualii pensionari, întrucât sisteme clare de ajutoare practic nu mai există în sectorul privat, iar în sectorul public se fac reduceri bugetare. Spre deosebire de situaţia seniorilor, angajaţii sub vârsta de 30 de ani vor începe să recupereze din pierderi pe măsură ce urcă în circuitul locurilor de muncă, iar căutarea competenţelor va reapărea şi va aduce cu sine salarii mai motivante. Competenţele şi dorinţa de lucru vor dicta rapiditatea cu care se vor stabili gradul absorbţiei şi remuneraţiei; de aceea pregătirea – incluzând formare, sfaturi şi orice alt ajutor pentru a trece cu bine de această perioadă – trebuie să devină o prioritate.

Comentarii

raspunsuri