Mihai Gribincea: Problema unirii Basarabiei cu România e foarte politizată, atât pe o parte, cât și alta a Prutului

eoficial.ro | Politic | 27 martie 2017, ora 15:39
gribincea

Ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, a precizat, luni, că problema unirii Basarabiei cu România este foarte politizată, atât pe o parte, cât și alta a Prutului, în contextul în care Basarabia anului 1918 a dispărut ca entitate politico-juridică.

„Vreau să subliniez că, deși problema unirii Basarabiei cu România este foarte politizată, atât pe o parte, cât și alta a Prutului, cred că această politizare este excesivă cu atât mai mult cu cât (…) vorbim de o entitate politico-juridică care în prezent nu mai există. Basarabia anului 1918 în prezent nu mai există, pentru că de fapt, ca entitate politică, a dispărut — aș spune eu — în anul 1944, august, când trupele sovietice au ocupat pentru a doua oară Basarabia. Republica Moldova nu este Basarabia de atunci. S-a subliniat faptul că în urma implementării pactului Molotov — Ribbentrop, când Basarabia a fost ocupată, în urma unor legi interne, în special a decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 4 noiembrie, frontierele Basarabiei au fost modificate. De fapt, acea entitate politică care a fost până la anul 1918 a fost lichidată pentru că județul Hotin și județele Ismail și Cetatea Albă au fost transferate la Ucraina. De asemenea, în urma acelui decret — după cum unii spun — Basarabia — Basarabia a fost decapitată și în același timp i s-au amputat picioarele, ieșirea la mare”, a declarat ambasadorul, în cadrul mesei rotunde „România și Republica Moldova în contextul Centenarului” organizată de Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României.

El a adăugat că în prezent Republica Moldova reprezintă o altă entitate politică, iar înțelegerea acestui fapt este importantă pentru a surprinde complexitatea situației.

„Este important să înțelegem acest lucru, pentru a înțelege complexitatea care este astăzi în Republica Moldova, și anume că pe teritoriul Republicii Moldova avem o armată rusă, dislocată în Transnistria, avem un regim separatist, avem o autonomie găgăuză. Și apropo, foarte puțini știu sau menționează acest lucru că în statutul acestei autonomii găgăuze există un articol care prevede că în cazul în care Republica Moldova își schimbă statutul — de fapt, se are în vedere o posibilă unire a Republicii Moldova cu România — această autonomie (…) are dreptul la autodeterminare. Vorbesc despre toate aceste lucruri pentru a sublinia necesitatea înțelegerii complexității situației în care se află Republica Moldova în prezent”, a adăugat Mihai Gribincea.

Totodată, ambasadorul a salutat inițiativa organizării mesei rotunde, la care au participat peste 40 de studenți de la universități din Republica Moldova, adăugând că astfel de acțiuni sunt foarte benefice, deoarece „îi ajută pe tineri să cunoască mai bine istoria”, iar cunoașterea istoriei ajuta în luarea unor decizii mai bune în ce privește viitorul.

De asemenea, conf. univ. dr. Răduț Bîlbîie, reprezentat al Ministerul Educației Naționale, a menționat că, dacă în 1990 România oferea 2.200 de burse pentru elevi, studenți, masteranzi și doctoranzi din Republica Moldova, în prezent numărul burselor oferite este de peste 4.100 (795 de elevi admiși în învățământul pre-universitar, 2221 — la studii universitare, 956 — la masterat, iar 33 — la doctorat.

Totodată, 58 de cadre didactice din învățământul superior din Republica Moldova au beneficiat în acest an de câte o lună de bursă pentru stadii de specializare în România. El a subliniat că în momentul de față opțiunile de studii s-au extins, astfel încât tinerii din Republica Moldova pot depune candidaturi pentru toate instituțiile de învățământ superior din România.

Comentarii

raspunsuri